Acum cativa ani aveam o relatie cu o fata la care chiar tineam. Problema mea pe atunci era ca nu stiam sa tin la cineva. Anii tineretii, ai egoismului, ai libertatii pana la oprimarea ei.
Ne intelegeam bine, tineam unul la celalalt foarte mult. Puteam sa ma uit in ochii ei ore intregi fara sa ma satur, puteam sa ma sarut cu ea ore intregi fara sa ma satur de buzele ei. Stateam cu ea ore intregi fara sa ma plictisesc. Eram orbit de dragoste si, in acelasi timp, credeam ca detin cheia relatiilor perfecte.
Ori insasi aceasta credinta este dovada ca undeva gresesti fundamental. Pentru ca relatiile nu pot fi perfecte. De ce ? Pentru ca nu iei in calcul o variabila: intr-o relatie este nevoie de doua persoane, pe tine cat de cat te poti controla, iti poti controla emotiile etc – insa niciodata nu vei putea controla persoana de langa tine (si sa zici ca ai o relatie reusita).
In fine, sunt cateva povestioare pe care vreau sa vi le impartasesc. La un moment dat ne-am dus la o intalnire cu mai multi prieteni, intr-o cafenea. Acolo m-am dus pana la toaleta.. si cand m-am intors am observat ca unul dintre prietenii mei avea deja mana pe piciorul ei. Ea radea, el radea.. eu muream in interior. Si mi-am dat seama atunci ceva nu e in regula, pentru ca nu trebuia simt asta. Dar am zis sa o simt pana la capat .. si i-am reprosat acest lucru ei. Teoretic era inceputul sfarsitului.
Eram amandoi tineri si amandoi, desi ne simteam bine impreuna, ne calcam adeseori pe picioare. Asa ca a prins slabiciunea mea in legatura cu acel prieten de-al meu.. si a insistat exact atunci cand incercam sa o controlez ca sa… reluam cursul relatiei noastre perfecte, a povestii noastre de dragoste. Cateodata o facea intentionat, cateodata nu.. cert e ca relatia se dregrada pe masura ce trecea timpul. Mai zicea de un sms pe care il primise de la respectiva persoana, mai il aducea in discutii aiurea.. Iar eu fierbeam si nu intelegeam sentimentul pe care il aveam in acele momente.
Eram copii..
Mai tarziu, mult mai tarziu.. ne-am certat la un moment dat. Si eram in club cu .. prietenul asta al meu de atunci. Si povesteam de femeile din viata noastra. El de fata visurilor lui, eu de a mea.. dar amandoi cu frustrarile noastre cu privire la ele.
Si intr-un moment de ameteala de la alcool .. am facut un pact. Am facut schimb de telefoane, eu i-am dat telefonul alei mele, el de telefonul fetei lui. Si fata in fata, pe rand, le-am sunat. El deja o cunostea pe a mea si a mea stia de slabiciunea mea cu privire la ei doi. Fata prietenului meu nu ma cunostea, dar pe atunci aveam destul fler cat sa vrajesc o femeie la telefon si sa o fac curioasa cu privire la mine.
Am sunat eu primul.. i-am spus al cui prieten sunt si ca am vazut-o la o petrecere si ca probabil nu isi aduce aminte de mine. Motiv pentru care sa fie reticenta. Dar am ridicat discutia, am incitat-o in asemenea hal incat a acceptat o intalnire pentru a doua zi. Eu reusisem, era randul lui.
A sunat-o pe fata mea, relatia mea perfecta. Eram intradevar certati, ea era cu prietenele ei undeva in afara Bucurestiului. Iar fata mea… a acceptat instant o intalnire cu el, tot a doua zi spunandu-i ca relatia cu mine nu mai exista. Iar eu in acel moment am murit in interior. Toate credintele mele s-au dus pe apa sambetei.
Durerea pe care o simti cand o persoana iubita.. te injunghie pe la spate e asemanatoare, vorbind metaforic, cu senzatia unui copil mort pe care il simti in pantece. Nu am mai fost bun de nimic mult timp de atunci incolo. Aveam incredere oarba in ea dincolo de micile noastre neintelegeri. Iar ea ma tradase. Vizualizam cum ma inseala, in opinia mea, cu prietenul asta al meu. Si mi se intorcea stomacul pe dos, simteam cum cineva ma loveste cu barosul in moalele capului. Si nu intelegeam unde e hiba, de ce s-a ajuns aici.
Acasa am trimis mesaj tipei pe care o sunasem eu, i-am spus ca pentru mine un prieten conteaza mai mult decat ea, pe care nu o cunosc.. si ca nu are rost sa ne intalnim. I-am dat telefon prietenului meu.. care mi-a zis, in mare, aceleasi lucruri. Ca am facut o greseala, ca nici el nu o sa se intalneasca cu ea, ca prietenia cu mine e dincolo de o femeie.
A doua zi, ravasit, mergeam prin parc cu 2 dintre prietenii mei. Nu eram in apele mele, inca imi statea gandul la ce se intamplase cu o seara inainte. Eram ca o mumie ambulanta. La un moment dat am simtit cum unul dintre prietenii mei ma strange de umar. Ridic privirea.. si ii vad pe ei. Pe prietenul tradator si pe fata pe care o iubeam, cum mergeau in parc de mana. N-am avut reactie, ne-am vazut toti, prietena mea a plecat instant departe de noi, prietenul asta al meu a fost si el foarte rezervat. Iar eu nu am fost capabil nici macar sa reactionez. I-am lasat sa plece. Iar pe masura ce trecea timpul, incepeam sa aud din nou vocile din jur si sa simt o furie care trebuia data afara, neaparat.
Fusesem tradat!
Atunci a fost inceputul sfarsitului. Poate ca intre ei nu se intamplase nimic, cel putin asa imi spuneau amandoi, dar pe urma ma deranja orice apropo legat de ei. Intr-un final mi-am dat seama ca ei s-ar fi cuplat daca nu eram eu la mijloc.. si am simtit ca eu sunt piedica lor. De fapt eram.. nu piedica lor, ci catalizatorul lor, pentru ca amandoi, din varii motive, vroiau sa se razbune pe mine, sa ma domine. Dupa ce m-am despartit de ea, intre ei nu a fost nimic pentru ca nu mai eram eu la mijloc.
Dar nu o sa uit niciodata acele sentimente pe care le-am simtit in acele momente, de pactul nostru din seara aia, de toate emotiile negative pe care le-am trait. Motiv pentru care am inceput sa incerc sa inteleg mecanismul din spatele relatiilor, dincolo de credinta ca eu stiu adevarul absolut, cum credeam pana atunci.
Iar concluziile nu au incetat sa apara, mai devreme sau mai tarziu:
1) Intr-o relatie e nevoie de doi, nu doar de unul. Nu trebuie sa crezi ca tu esti ingredientul pentru care acea relatie merge, pentru ca mai ai pe cineva langa tine. Si nu poti controla dorintele din mintea partenerului tau, nu poti controla actiunile ei. NU o poti controla pe ea. In momentul in care se intampla sa o controlezi, relatia e bolnava si se va termina prost, mai devreme sau mai tarziu.
2) Relatiile nu tin o vesnicie. Ar fi frumos sa tina, dar in viata relatiile ar trebui vazute ca anotimpuri. Fiecare anotimp se sfarseste si lasa loc altuia. Daca tu crezi ca traiesti intr-o poveste nemuritoare de dragoste, o sa fii ranit la un moment dat. Pentru ca s-ar putea ca persoana de langa tine sa nu fie de acord.
Daca persoana de langa tine vrea sa plece desi tu nu vrei.. singura solutie, UNICA, este sa o lasi sa plece. Orice alte decizie vei lua in afara de aceasta va va distruge pe amandoi.
3) Ca sa fii fericit intr-o relatie, trebuie sa fii fericit separat, in afara ei. Orice defect pe care il ai in personalitatea ta, toate frustrarile pe care le ai, toate urateniile sufletului.. se rasfrang asupra relatiei. Daca tu esti defect la baza, asa va fi si relatia cu persoana iubita. Daca nu esti fericit singur, cand te duci la birou, sau cand bei o cafea pe malul marii, meditand la cine esti si ce vrei de la viata, daca nu esti implinit profesional sau la nivel al pasiunilor proprii, fii sigur ca nu o sa fii fericit nici alaturi de ea. Motiv pentru care e STRINGENT sa iti oferi sansa sa evoluezi separat, desi esti intr-o relatie. E vital sa iti urmaresti visurile pe care le ai din copilarie, in loc sa te afunzi in relatie.
E O PROBLEMA DE VIATA SI DE MOARTE CA TU SA FII CINEVA IN AFARA RELATIEI, CA LUMEA SA TE RECUNOASCA NU PRIN PRISMA RELATIEI CU FEMEIA DE LANGA TINE, CA SA POTI TINE O RELATIE ECHILIBRATA.
Daca nu esti fericit separat, nu esti fericit nici in relatie.
4) Pastreaza-ti doza ta de independenta! Lasa libertate partenerului si fii pregatit sa pleci. Orice constrangere, orice privare de libertate individuala pe care o arunci asupra partenerului tau va duce, mai devreme sau mai tarziu, la o privare de libertate proprie. Orice impunere asupra partenerului este o impunere asupra propriei persoane. Orice vatamare (psihica sau fizica) asupra partenerului, este o vatamare a propriei persoane. Orice exagerare, orice sentiment de posesivitate, de gelozie, orice dorinta de constrangere.. nu face decat sa va stranga prea mult si sa nu mai puteti respira, sau sa va respinga intratat incat sa va treziti afara din relatie.
Sentimentul, pe langa cel al iubirii, ar trebui sa fie cel al altruismului fata de societate cu privire la partener. Trebuie sa simti nevoia sa o oferi lumii intregi, nu sa o inchizi intr-o cutie si sa o tii numai a ta. Trebuie sa fii mandru de prezenta ei, de atractia pe careo exercita asupra persoanelor de sex masculin, de zambetul ei, de mintea ei, de cine e ea. In prima secunda in care simti nevoia sa oprimi ceva din toate astea, ai o nesiguranta care te va face sa suferi candva prin doua moduri – ori o vei constrange sa nu mai zambeasca altora, sa nu mai fie atat de vaporoasa in societate etc, ori te vei trezi peste cativa ani cu o vaca de 173 de kg langa tine si nu iti vei da seama care sunt cauzele pentru care ieri femeia pe care o iubeai arata bestial.. si azi arata ca scroafa.
Pune-o sa aiba seri de iesit cu fetele si lasa-ti timp pentru a bea o bere sau a juca un biliard cu prietenii, fara sa fie ea langa tine. Pune-o sa iasa in club la un karaoke si du-te si tu la o bauta in gasca. Separati!
5) Invat-o sa se descopere. Gaseste-i punctele tari si invata sa si le dezvolte. Afla-i visurile cele mai ascunse si pune-o la treaba. Nu o lasa sa se plafoneze in dragostea pentru tine sau in relatia cu tine. Fa-o ca dupa relatia cu tine sa spuna ca a avut numai de castigat.
6) Nu te certa! O femeie e ca un copil, daca simti ca te enerveaza in mod repetat, apoi pleaca, nu mai sta cu ea. Dar sunt motive mult mai plauzibile pentru care sa iti versi nervii decat intr-o relatie cu o femeie. Asa ca atunci cand e miez de cearta, intoarce spatele, du-te si bea o bere cu prietenii si las-o sa isi verse nervii pe orice altceva decat pe tine.
7) Invat-o sa nu te controleze! NU o suna nonstop si o intreba unde e, nu o lasa sa faca acelasi lucru cu tine. Nu ii citi mesajele, ai aceeasi pretentie de la ea. Impune-i faptul ca ai nevoie de timp si fara ea, nu doar cu ea.. si spune-i ca si ea trebuie sa faca la fel.
8 ) Pune-o sa aiba grija de ea. O femeie trebuie sa fie atragatoare, frumoasa. La primul semn ca nu se ingrijeste, taxeaz-o. Nu vrei sa ai langa tine un hipopotam, vrei sa ai o fiinta capabila sa empatizeze cu ceilalti. Vrei langa tine o femeie!
9) Ai grija de tine si ramai atractiv. Pastreaza doza de sarm si flirt pe care sa fii in stare sa o arunci oricand e o femeie atractiva in jur. Iti va face bine si tie si relatiei. Te vei simti si tu valoros si capabil sa revii “pe piata” oricand, motiv pentru care nu vei avea motive de nesiguranta.
10) Respecta femeia. Dupa orice relatie, ea nu trebuie sa fie “curva care te-a parasit”. Trebuie sa ramana cel mai bun prieten al tau, pentru ca ati impartit atatea in perioada relatiei voastre. Iar daca s-a terminat, s-a terminat pentru ca asa trebuia, nu pentru ca e vreunul din voi vinovat. Viata merge intotdeauna inainte, dar merge mai ‘unsa’ atunci cand nu porti dusmanii eterne si poti zambi unei femei pe care ai iubit-o candva fara sa simti un nod in gat. Invata sa iubesti oamenii fara sa ai asteptari de la ei. Doar sa te bucuri de ce ai in momentul de fata. Te va scuti de foarte multe drame.
Am scris articolul pentru ca vad prea multe relatii inchistate, prea multe certuri si prea multe neintelegeri la esenta intre doi parteneri. Doi parteneri care se ranesc reciproc si care se opresc unul pe altul din evolutie, nu ar trebui sa fie parteneri. Ar trebui sa fie singuri si liberi ca pasarea cerului. Pentru ca si in relatie trebuie sa te simti la fel. Liber ca pasarea cerului.
Tu cum esti in relatia ta?
Liber ca pasarea cerului?
Sau un mic papagal intr-o colivie de aur, mandru ca stie sa vorbeasca la comanda?
Abel , artaseductiei (c)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu